"Cu fiecare an ce se adaugă pe răbojul vieții noastre, tot mai puțini sunt cei ce își amintesc de Maria Panea a Fanu' Dedii sau a Dedii Fanului." spunea preotul Ghe. Braica în cartea sa, Mărgău - pagini de istorie (p. 101).
 |
| Maria Panea alături de elevii săi fotografie din anii '50, aflată în arhiva personală a d-lui Boc Iosif |
Maria Panea, cunoscută de mărgăuani ca Mărioara Dedii sau Domnișoara Dedii, s-a născut în Mărgău, în anul 1920. A fost învățătoare la școala din sat, pictoriță dar și o mare pasionată de artă populară. Deși trăia foarte modest își cheltuia fiecare bănuț pentru achiziția de costume și obiecte specifice artei populare. Putem spune că și-a dedicat întreaga viață acestei pasiuni. Atunci când nu avea bani dădea în schimbul pieselor de colecție tablouri în ulei, pictate de ea. I-a învățat pe mărgăuani să picteze năfrămi și catrințe, mulți dintre ei făcând ulterior comerț cu acest tip de obiecte. A întemeiat în sat o clasă a Școlii Populare de Artă din Cluj-Napoca, unde aduna tinere și le învăța secretele artei populare.
Lumea din sat nu i-a înțeles pasiunea pentru arta populară. Ba mai mult, unii o luau în râs și considerau că nu e în toate mințile. Nu a fost căsătorită iar după moartea tatălui restul familiei s-a îndepărtat de ea, considerând probabil că-i face de râs. Și-a petrecut ultimii ani de viață singură, în casa unor rude, alături de comorile strânse cu atâta trudă. Poate și de aceea s-a îmbolnăvit destul de tânară. În anul 1975 a donat întreaga colecție, strânsă cu trudă și sacrificii, Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Apoi, bolnavă fiind, a părăsit satul natal și a fost internată în azilul de la Câțcău. Tot in acest azil și-a găsit sfârșitul, în anul 1977, la nici 58 de ani.
***
Putem spune astăzi, privind în urmă la dinamica etnografiei textile din ultimele decenii, că Maria Panea a fost o vizionară.
Când influența orășenească a ajuns în Mărgău și naylonul, "suprailasticul", tergalul etc., au luat locul țesăturilor făcute în casă, ea a adunat tot ce altora nu le mai trebuia. Așa se face că a strâns cămăși cu șire și ciupag, catrințe, cojoace, brâie, sumane precum și sute de fragmente cu modele de cusaturi si tesaturi. A adunat zeci de scoarțe, covoare, ștergare, furci și fuse de tors, vârtelnițe, războaie de țesut, lăzi de zestre, scaune cioplite pentru vatră, blide și oale de lut, icoane pe lemn și sticlă.
Toate aceste obiecte au fost donate de Maria Panea, în anul 1975, Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Toate aceste obiecte au fost donate de Maria Panea, în anul 1975, Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
"Colecția Panea" numără peste 1500 de piese, conform Mihaelei Mureșan, cea care în 2009 s-a ocupat de organizarea expoziției dedicată acestei colecții. "Faptul ca astazi vernisam o expozitie cu piese din aceasta colectie reprezinta un modest omagiu pe care il aducem unui OM care nu a trait pentru el ci pentru posteritate" a subliniat Mihaela Muresan în 2009. (www.ziare.com)
***
Mărturie
Mărturie
Eugenia Rauca (n.1956) iși amintește de Maria Panea cu plăcere dar și cu o oarecare tristețe: "Și de Mărioara Dedii, cu teatrul ei de păpuși, îmi amintesc. Avea multe îndeletniciri, pictatul pe sticlă, picta tablouri în ulei cu frumoase peisaje, picta pe năfrămi .... a fost de mare ajutor pentru mărgăuani în vremurile acelea, își câștigau o pâine de pe urmele ei. Dar la ea nimeni nu se gândea, trăia în sărăcie că nu le cerea bani în schimb... Iarna își făcea foc cu păpucii de pe vale și ce mai găsea. Mama, fie iertată, ne mai trimitea la ea cu câte ceva de mâncare...."
***
Bibliografie:
- Braica, Gheorghe-Dragos, Mărgău. Pagini de istorie, Cluj-Napoca, Ed. Eikon 2010
- www.ziare.com Expoziție de costume populare la MET / 22.01.2009
- Fotografie din arhiva personală a domnului Boc Iosif, fost elev al Mariei Panea.
